De obicei, highlightul verii mele e ziua mea. Când eram elevă sufeream că e în timpul vacanţei că nu puteam să duc bomboane la şcoală. Cu timpul a început să-mi placă, am considerat-o ziua cu care începe vacanţa. Până atunci e o acomodore mai mult, după care începe advărata vacanţă. Vacanţă cu dimineţi pierdute în pat, cu pierdut vremea fără urmă de vinovăţie, asta visam cu fiecare 13 iulie ce trecea.
Şi sunt în vacanţă. Doar ca vacanţa de-acuma e puţin diferită. Nu mai e vacanţă de copil, că e vacanţă de adult (să fiu mai precisă, adolescent cu pretenţii de adult, dar asta-i altă poveste). Vacanţa de profesor e puţin diferită de cea de elev. Cel puţin dintr-un punct de vedere, cel puţin în ceea ce mă priveşte. Mă simt puţin scoasă din elementul meu. Am fost obişnuită un an întreg să mă trezesc la 5:00 şi să fiu responsabilă şi să merg frumos la şcoală să-mi împart din înţelepciune (în diverse cantităţi de aceeaşi calitate îndoielnică). Şi-mi plăcea acea rutină, mă simţeam împacată cu mine şi dintr-o dată a venit vacanţa.
Şi m-am trezit că pot să lenevesc, că nu mai trebuie să pregătesc lecţii şi să corectez lucrări. Am intrat în panică. Acomodarea e grea pentru mine. Chiar şi acomodarea cu vacanţa de profesor. Unde-s copiii? Cine te mai ascultă? Pentru cine mai vorbeşti? Cui mai împărtăşeşti din ale tale? Ce fac toată ziua? Ultima întrebare a fost cea mai grea. Sincer. Am impresia că trec zilele pe lângă mine şi eu pe lângă ele şi nici că ne pasă unele de celelalte. Mi-am propus să citesc mult, să mă uit la o grămadă de filme, să învăţ o limbă străină, să îmi găsesc ceva productiv de făcut că simt că mă sufoc în atmosfera de letargie pe care o presupune vacanţa.
Aşa..şi am decis, citesc, privesc etc. De citit, n-am prea citit. Abia vreo două cărţi din care ultima am tras efectiv de mine s-o termin. La capitolul filme stau mai bine. Mi-am făcut un mic program şi o listă cu vreo o sută de filme pe care trebuie să le văd până se termină vacanţa. Filmele le-am luat de pe imdb din top şi intenţionez să le văd pe toate şi poate şi să scriu câte ceva despre ele. Simt că fac ceva util pentru mine; dacă fac o listă, sunt mai ordonată, mai motivată. O să redau imediat şi o parte din filmele din listă şi poate de azi înainte o să-mi scriu şi părerea despre fiecare aici, pe blog.
24 de filme am văzut, unele mai bune, altele mai puţin bune: The pianist(2002), Brief encounter(1945), The general(1926), A streetcar named desire (1951), Apocalypse now (1979), City lights (1931), Hotel Rwanda (2004), Citizen Kane (1941), Duck Soup (1933), The Killing (1956), Double Indemnity (1944), For a few dollars more (1965), Shutter Island (2010), Spirited Away (2001), District 9 (2009), The great dictator (1940), The lion king (1994), The best years of our lives (1946), Raging bull (1980), Full metal jacket (1987), Fargo (1996), Leon (1994), Chinatown (1974) şi The manchurian candidate (1962).
Dacă aveţi ceva întrebări în legătură cu oricare dintre filmele de mai sus feel free to ask. Următorul pe lista mea e Alien (1979). Poate o să scriu despre el. Depinde cum mă impresionează. În ceea ce priveşte lectura, azi am început Frumoasele străine, ultimul volum al lui Cărtărescu.
Cam cu asta îmi ocup timpul liber şi încerc să trec peste hopul psihologic cum că aş pierde vremea. Aşa că o pierd (in mintea mea) într-un mod productiv. Vom vedea la sfărşitul vacanţei calitatea producţiei, cantitatea va fi, dar aia e neglijabilă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu